Inchiriere 2 camere -Regim Hotelier- Orange
Inchiriere 2 camere -Regim Hotelier- Amman6
Inchiriere garsoniera -Regim Hotelier- Burebista
Inchiriere 2 camere -Regim Hotelier- Amzei 19
Inchiriere 2 camere -Regim Hotelier- Biokarpet
Muzeul Taranului Roman
- Sos Kiseleff nr. 3
Profil: etnografie
Program: vara zilnic 10-18; iarna zilnic 9-17; luni închis
Observatorul Astronomic Vasile Urseanu
- B-dul. Lascãr Catargiu nr. 21
Profil: Stiintele naturii - Observator
Program: zilnic 10-18; luni, marti închis
Palatul Parlamentului - Casa Poporului
Casa Poporului s-a construit pe fostul Dealul Spirii (numele unui renumit doctor din zona) dupa anii `80, cind a inceput “urbanizarea ” intregului cartier, la “indicatiile ctitorului de geniu”. Ridicata pe o colina artificiala ,Casa Poporului are o inaltime de 84m, (cuprinde 12 etaje) are o nota dominanta, impunatoare, iar cu suprafata sa de 330.000 de metri patrati, devine a doua cladire din lume dupa Pentagon. Aici a dorit Ceausescu sa fie resedinta presidentiei,a comitetului central al partidului comunist si al unor ministere. In forma de piramida fara virf (au fost probate citeva cupole, idee la care s-a renuntat) palatul cuprinde vaste holuri, coridoare lungi,nenumarate sali imense, iar cea mai mare se numeste Sala Unirii, cu o inaltime de 16 m si o suprafata de 2200 metrii patrati, aici aflandu-se cel mai mare candelabru din palat, cu o greutate de trei tone si 7000 de becuri.
Dictatorul n-a precupetit nimic, interioarele fiind de un lux iesit din comun: scari imense de marmura, tavane cu dantelarii de ornamente, mozaicuri in culori deosebite, usi bogat sculptate, siruri intregi de candelabre si lampi din cristal, covoare executate pe comenzi speciale, mobila pe masura acestor frumuseti si multe altele.
La Revolutie erau terminate numai citeva incaperi si exteriorul, dupa aceasta data au continuat lucrarile pina in 1997, cind devine Palatul Parlamentului.
Casa Poporului / Palatul Parlamentului In fata lui se deschide Piata Constitutiei (serveste ca loc de desfasurare pentru spectacole, defilari, sarbatoriri) din care porneste apoi bulevardul Unirii (fost Victoria Socialismului), pe care Ceausescu l-a dorit mai lat decit Champs Elysees. Intreaga artera este presarata cu fintini mai mari sau mai mici, bogat ornamentate in piatra si al caror nivel estetic a atras numeroase controverse.
Arcul de triumf
Arcul de triumf a fost inaltat in anul 1922 din lemn si stuc, in cinstea proclamarii Unirii, dupa izbinda armatelor romane in primul razboi mondial, arc ce va fi inlocuit cu unul de piatra, opera arhitectului Petre Antonescu, intre anii 1935-1936.
Fatada sudica este frumos impodobita cu doua medalioane in bronz, ce infatiseaza chipurile regelui Ferdinand si al reginei Maria, care le inlocuiesc pe cele originale, distruse de regimul comunist, dupa anii `80. In locul lor au fost aplicate doua mari flori de piatra, care au fost date jos, dupa 1989, iar chipurile regale si-au reluat locul.
Deasupra fiecarui medalion se afla cite o Victorie in relief, opere ale sculptorilor C. Baraski si M. Constantinescu. Pe fatada nordica, alte doua medalioane au sculptate chipurile Barbatia si Credinta. Barbatia infatiseaza un razboinic cu sabie, lucrare a lui I. Jalea, iar Credinta pe cea a unui tinar cu o cruce, autor C. Baraski. Victoriile de deasupra lor sint executate de sculptorii D. Onofrei si C. Medrea.
Pe pietrele de bolta ale Arcului de Triumf sint inscrise bataliilor razboiului (Marasesti, Oituz, samd), iar pe fatadele laterale sint inscrise proclamatiile regelui Ferdinand catre popor cind tara a intrat in razboi si cea de la Alba Iulia cu prilejul incoronarii.
Ateneul Roman
Istoria Ateneului Român se leaga nemijlocit de activitatea Societatii Culturale “Ateneul Român” înfiintata în 1865 din intiativa unor personalitati ale vietii culturale si stiintifice românesti precum C. Esarhu, V.A.Urechia, Carol Rosetti, Al. Odobescu.
ATENEUL ROMAN ATENEUL ROMAN ATENEUL ROMAN
Înca de la începutul activitatii Societatea si-a propus sa construiasca un edificiu propriu care va fi un adevarat templu al artelor, stiintei si culturii românesti. C. Exsarhu afirma ca:” Edificiul va fi închinat în exclusivitate artei si stiintei, deci arhitectura va trebui sa corespunda acestei destinatii”.
Conform acestei conceptii s-a initiat o lista de subscriptie nationala pentru strângere de fonduri (Dati 1 leu pentru Ateneu), iar în anul 1886 arhitectul francez Albert Galeron va elabora un proiect avându-i alaturi pe marii arhitecti ai epocii: Grigore Cerchez, Constantin Olanescu, Ion Mincu, Ion Gr. Cantacuzino. În 1888 a fost dat în folosinta partial, noul local, lucrarile continuând pânt în 1897 datorita lipsei de fonduri. Beneficiind de aceasta sala Societatea “Ateneul Român” si-a diversificat activitatea, în salile Ateneului având loc conferinte, concerte simfonice ale Societatii Filarmonice Române înfiintate din 1868 de catre Eduard Wachmann, precum ai expozitii de pictura (începând din 1894 saloanele oficiale de bellearte s-au desfasurat în aceasta sala). De altfel Ochestra Filarmonicii va concerta permanent, si în ziua de azi imediat dupa darea în folosinta a salii în 1888.
Construita în stil neoclasic cu multe elemente de decoratie tipice arhitecturii franceze de sfârsit de secol, constructia de plan central prezinta mai degrabt un stil eclectic.
ATENEUL ROMAN ATENEUL ROMAN ATENEUL ROMAN
Sala de concert am putea sa o caracterizam astfel: 28,50 m diametru, 16 m înaltime si capacitate aproximativ 794 locuri, iar întltimea totala a cladirii este de 41 m. La dorinta lui Alexandru Odobescu bolta salii a fost decorata cu numeroase elemente zoo, fito si antropomorfe în relief policromat aurit pentru a aminti de cerurile din basmele românesti.
La initiativa lui George Enescu se vor strânge fonduri pentru constructia orgii de concert (1935).
Partea centrala a parterului este sustinuta de 12 coloane realizate în stucatura; din rotonda se ajunge în sala prin 4 scari monumentale din marmura de Carrara si tot din rotonda porneste si scara de onoare.
De remarcat este ansamblul de pictura în lungime de 75 m si inaltime de 3m pictat între 1933 si 1938 în tehnica “Al Fresco” de catre prof. Costin Petrescu, ansamblu ce reprezinta “carte deschisa a istoriei nationale pentru cei ce o privesc”.
Restaurant PP59
Bd. Pache Protopopescu nr. 59
Tel.: 021 - 252.52.59
0745 - 77.72.96
rezervari@pp59.ro
www.pp59.ro
Restaurant Pescarus
Bd. Aviatorilor Nr. 1
Tel.021 230 46 40
www.restaurantpescarus.ro
contact@restaurantpescarus.ro
Restaurant La Vechea Casa
Str. Iancu Cavaler de Flondor nr.4 , sector 2
Tel.: 021-252.44.58
0744-513.823
Restaurant LA GIL
Bdul. Aerogarii, nr. 15
Tel. 232 91 05
0722 534 117
www.restaurantlagil.ro
office@restaurantlagil.ro
Restaurant Hanul Voievozilor
Str. Barbu Urleanu nr. 9
Tel.: 021 - 410.55.77
strizsurobert_hanulvoievozilor@yahoo.com
www.hanul-voievozilor.com
Restaurant HANUL LUI MANUC
62-64 Franceza Str., Bucuresti
Tel.: 021-313 14 15
www.hanulmanuc.ro
Vezi pe harta
Serviciile si calitatea mancarii ne-au facut sa juram ca vom privi aceasta frumoasa locatie doar ca pe un muzeu. Restaurant inca nu exista acolo.
HANUL LUI MANUC BUCURESTI - “Restaurant”
Restaurant Grizzly
Dr.Taberei nr. 30
Telefon: 0722218383
contact@restaurantgrizzly.ro
Vezi pe harta
Restaurant Grizzly
Restaurant DADDY
Bdul. Regina Elisabeta, nr. 25
Tel. 021 312 55 24
0728 128 291
www.restaurantdaddy.ro
Restaurant Casa Bordo
Str. Vulturilor nr. 24
Tel.: 0729 - 55.57.49
office@casa-bordo.ro
www.casa-bordo.ro
Restaurant Casa Arcasului
Str. Calea Serban Voda 276 C
Tel.: 021 - 336.51.04
0745 - 67.05.64
0726 - 30.77.36
Restaurant CARUL CU BERE
3-5 Stavropoleos Str.
Tel.: 021-313 75 60
www.carucubere.ro
Vezi pe harta
La Caru’ cu bere am ajuns din greseala, ma plimbam pe Lipscani, cautam o cafenea pe care am gasit-o intr-un final dar nu am gasit si o masa la care sa ma asez…asa ca destinul m-a dus insa langa, la Caru’ cu bere, si bine a facut!
La Caru’ cu bere am ajuns din greseala, ma plimbam pe Lipscani, cautam o cafenea pe care am gasit-o intr-un final dar nu am gasit si o masa la care sa ma asez…asa ca destinul m-a dus insa langa, la Caru’ cu bere, si bine a facut!
La intrare te intampina o usa rotativa imensa, de lemn, care face trecerea catre o alta lume…cand am terminat de invartit usa parca ajunsesem intr-o alta lume! Restaurantul face parte din categoria restaurant-muzeu, toate elementele decorative sunt din secolul al XIX-lea: lambriuri, picturi, candelabre, sculpturi din lemn pana la scaune.
Restaurantul este imens, format din parter, etaj si crama-Caru cu vin. Am trecut prin salon, in mijlocul caruia se afla un fel de ring in care parca vedeam niste cucoane in rochii cu crinolina care valsau in jurul meu, am urcat o scara din lemn masiv si m-am asezat la etaj. Deja ma gandeam la probabilitatea ca as putea sa stau pe un scaun pe care a stat acum multi ani George Cosbuc sau I.L. Caragiale.
Nu imi era foarte foame asa ca m-am hotarat sa mananc papanasi, foarte buni! O prietena a comandat pere fierte in vin cu inghetata de vanilie si menta…arata divin. Localul era cam plina si scara care duce la etaj cam incomoda asa ca ospatarului i-a luat ceva timp sa ne aduca mancarea.
In concluzie m-am simtit foarte bine, iar la iesirea din restaurant m-a apucat dansul, asta pana cand m-am trezit in strada si vraja a luat sfarsit.
Restaurant Bona da Elena
B-dul. Lacul Tei nr.65
Tel.: 0751 - 98.98.99
0766 - 32.70.54
Vezi pe harta
Restaurant Bona da Elena
Restaurant Ancuta
Mall Vitan,Plaza Romania, Bucuresti
Telefon: (+40) 021 327 60 85
Telefon: (+40) 021 319 50 76
Vezi pe harta
Restaurant Ancuta
Restaurant Acasa la Enache
Str. Grigore Alexandrescu Nr. 106
Telefon: 021 210 1833
Program: zilnic dupa ora 12
Vezi pe harta
Restaurant Acasa la Enache
La Escu
Str. Dionisie Lupu 88 (Piata Lahovari)
Telefon: 021-318.5838
www.laescu.ro
Vezi pe harta
Am ajuns Le Escu’ manata de o foame cumplita. Situat in zona Romana/Lahovari acest restaurant se intinde pe doua camere, una de fumatori alta de nefumatori, evident. Locul e cam stramt iar trecerea dintre cele doua camere se face prin niste “zabrele” atarnate la usa, de care isi lovesc constant ospatarii farfuriile.
Am ajuns Le Escu’ manata de o foame cumplita. Situat in zona Romana/Lahovari acest restaurant se intinde pe doua camere, una de fumatori alta de nefumatori, evident. Locul e cam stramt iar trecerea dintre cele doua camere se face prin niste “zabrele” atarnate la usa, de care isi lovesc constant ospatarii farfuriile.
Ne-am asezat la o masa si am observat ca eu aveam o furculita iar prietena mea cutitul, lucrul acesta a culminat cu faptul ca ospatarul ne-a impartit o apa plata in doua pahare, chiar daca comandasem doua. Se pare ca aici totul se imparte frateste…
Am comandat niste salate taranesti care aveau dressing de smantana, “smantana merge foarte bine cu puiul din salata”- a zis ospatarul….oribila combinatia…
Poate nu mi-am ales eu bine felul de mancare dar nu am ramas cu o parere prea buna. Mai ales ca la o masa de langa mine un domn parea foarte deranjat de fumul de tigara si tot deschidea usa restaurantului…vroiam sa-i zic “Poate nu observi?! Exista zona de nefumatori (cu mese libere), nu trebuie sa ma congelezi pe mine ca pe un pui de Crevedia!”
Singurul lucru care mi-a placut a fost modul in care aduc nota de plata: o cutiuta de lemn, destul de original…mai buna decat deja banala cartoteca cu “Va multumim”- ca va luam banii.
Crama Culmea Veche
Str. Culmea Veche nr. 2
Tel. 021-311.11.32
www.cramaculmeaveche.ro
ospatar@cramaculmeaveche.ro
Casa veche
Str. George Enescu nr. 15-17
Tel.: 021 - 312.41.19; 021 - 312.58.16
casaveche@unicomp.codecnet.ro
Vezi pe harta
Casa Veche! Daca e sa fie ceva in drum, asta e raspunsul! Lehamitea emana din aspectul curtii, ceea ce mi-a parut a o recomanda ca optiune; n-aveam chef de fitze si pretentii de cinci stele, voiam doar sa-mi ridic glicemia tolanit intr-un scaun la soare. Chelner promt! Aduce meniurile (de altfel mestesugit alcatuite in continut).
Leneveala soarelui de toamna, cu dinti tociti ca de caine bucurestean batran scapat de furia celui mai iubit hingher al tarii, ma taraste pe linistitele stradute adiacente Caii Victoriei. Orele fiind ale amiezii, viata-si cerea drepturile prin lugubre ghiortzaieli ale burtilor plimbate peste poate.
Casa Veche! Daca e sa fie ceva in drum, asta e raspunsul!
Lehamitea emana din aspectul curtii, ceea ce mi-a parut a o recomanda ca optiune; n-aveam chef de fitze si pretentii de cinci stele, voiam doar sa-mi ridic glicemia tolanit intr-un scaun la soare.
Chelner promt! Aduce meniurile (de altfel mestesugit alcatuite in continut).
Cer un fresh, ca sa am cu cine ma consulta in alegerea pretioaselor exprimari culinare fiindca, printre atatea fineturi listate, nu e usor sa te strecori si sa alegi un fel bun de mancare. Deja devenisem circumspect.
Vine fresh-ul, il gust, si ma simt ca legendarul dac, care inainte de a pleca la lupta lua cateva guri de apa din Dunare. Mai sfintit cu apa decat fresh-ul de la Curtea Veche nu cred ca era nici Burebista.
Incep sa ma gandesc la cum sa o sterg mai repede. Cer bruschete; nu au. Ma mai foiesc putin si cer o pizza quatro formaggi care, ma gandeam eu in usoara disperare a clientului incoltzit, ar trebui sa fie simplu de pregatit.
Vine in timp util, culmea, bine pregatita! Poate cu putin cam multa economie la gorgonzola, dar la ce patzisem cu juice-ul zgarcenia branzei a fost parfum.
Sosul picant, in schimb, a fost foarte bun. Poate ar trebui sa-l imbutelieze si sa inceapa o afacere in domeniul asta. Restaurantul nu e de ei.
La Doi Lei
Restaurant
Str. Delea Noua nr. 32 Tel.: 021-311.88.18; 0722-65.92.93
Specific: romanesc
Ambient: rustic
Zona: Alba Iulia
Trattoria Verdi Popa Nan
Restaurant, Pizza
Str. Popa Nan nr. 140 (localizeaza pe harta Bucuresti!)
Tel.: 021 - 320.20.32; 0722 - 56.99.49
Specific: italian
Ambient: romantic
Zona: Alba Iulia
Becker Brau
Restaurant, Bar, Disco, Berarie
Str. Turturelelor nr. 11 Tel.: 021 - 322.66.10; 021 - 323.70.83
Specific: nemtesc
Zona: Alba Iulia
Optiuni: aer conditionat, muzica live, parcare, program noapte, terasa, tinuta obligatorie
E-Mail: contact @ beckerbrau.ro
Web: www.beckerbrau.ro
Orar: D-J 11.30-00.00; V,S 11.30-03.00
Picadilly
Restaurant, Pizza
Str. Voinicului Nr. 7 Tel.: 021-321.48.90; 0729 - 60.54.38
Specific: italian, romanesc
Zona: Alba Iulia
Locuri: 110
Optiuni: cadru verde, factura fiscala la cerere, terasa
Zvon Cafe Decebal
Restaurant, Bar, Cafenea
B-dul Decebal nr. 9 Tel.: 021 - 321.00.19; 0722 - 30.72.77; 0800-98.66.22.33
Specific: international
Zona: Alba Iulia
Locuri: 90+80(terasa)
Optiuni: carduri de fidelitate, DJ, happy hours, muzica live, parcare, terasa, wireless internet wifi, zona nefumatori
Traffic
Restaurant, Pub
Bd. Burebista nr. 2-4 Tel.: 021-322 59 45
Specific: international, romanesc
Zona: Alba Iulia
Pret: Preturi medii
Orar: 09.00-ultimul client
Infiintat in: 2001
0722 647 337Inchiriere 2 camere -Regim Hotelier- Amman8
Apartament de lux, cu finisaje deosebite, complet mobilat si utilat, decomandat, cu 2 dormitoare si 2 bai. Designul apartamentului este unul modern de o calitate speciala ce se remarca prin parchetul din lemn, mobila practica, cu inseratii de lemn pictat si piele, totul ofera un standard deosebit.
Cele 2 dormitoare sunt dotate cu paturi matrimoniale, deosebit de confortabile, pregatite cu lenjerie, perne, pilota, prosoape, toate de cea mai buna calitate. Fiecare dormitor este mobilat si cu dulap de haine, comode, spatii de depozitare, oglinda. Tapetul aplicat in culori pastelate asigura o atmosfera deosebita si intima.
Livingul este spatios si luminos, mobilat modern, luxos, creeaza o atmosfera potrivita deopotriva pentru relaxare, pentru intalniri de afaceri sau pentru orele de munca.
Bucataria este aranjata in sistem open, ofera acces facil catre utilitati.
Baia este spatioasa, cu finisaje deosebite, cada cu jacuzzi ofera intimitate si relaxare.
Apartamentul este dotat cu videofon, TV LCD, DVD, frigider, plita cu gaz, hota, cuptor cu microunde, cafetiera, masina de spalat rufe, masina de spalat vase.
Aerul conditionat este asigurat in fiecare camera prin sistemul integrat de ventilatie.
De asemenea, puteti beneficia de conforbiri telefonice locale si internet wireless.
Dotari
intre 1 - 15 nopti - 60 Euro/noapte
intre 15 - 30 nopti - 55 Euro/noapte
Apartamentele de inchiriat in regim hotelier ofera o atmosfera intima si un standard ridicat de servicii asigurate.
Inchirierea unui apartament in Bucuresti nu necesita multe formalitati iar tot ce aveti de facut este sa alegeti apartamentul dorit de Dvs in rubrica apartamente unde sunt puse la dispozitia dumneavoastra apartamentele si locatiile noastre.
Night Club Bucharest
Bucuresti, Bd. Marasesti, Nr. 80 (zona Marasesti)
Tel: 0724 333 133
Night Club Bucharest. We have the largest selection of girls in town, minimum twenty girls are available in our club at any time, Guaranteed. Our girls are well manered, friendly, young and very beautifull, smilling, very sexy, classy, never bored, always ready to please you your way, please see our girls pictures.
Pink Club
Bucuresti, Str. Brezoianu, nr. 19
Program
* Deschis zilnic: 21.00 - 05.00
16 dansatoare ale sexy clubului Pink Club prezinta spectacole de striptease, table dance, private room dancing, showershow.
Clubul este dotat cu aer conditionat, iar barul va poate satisface orice preferinta pentru bauturi.
Parcarea in siguranta, discretia si protectia clientilor, precum si ‘tentatiile vii’ ale clubului, sunt cateva dintre motivele care fac, seara de seara, clubul PINK Club neincapator.
Sexy-Club
Bucuresti, Calea 13 Septembrie, nr. 108-112
Tel: 021 410 43 36
Singurul club in care au loc numere hard (teatru erotic).
Primul club de profil infiintat in Europa de Est (1991).
Transexualii Vanesa si Cristina canta si fac striptease pentru dumneavoastra.
Singurul club de 5 stele din tara.
Night Club Interdit
Bucuresti, Str. Nastase Pamfil, nr. 30, sector 2
Tel: 021 210 33 77
Program
* Deschis zilnic: 21.00 - 5.00
Interdit, un club de noapte select din Bucuresti, este locul unde seriozitatea si profesionalismul sunt de cel mai inalt nivel.
Fete superbe ofera momente magice intr-o ambianta exotica pe care nu o veti uita.
Crowne Plaza Brasserie
Restaurant, Cafenea, Braserie
B-dul Poligrafiei Nr.1 Tel.: 021 - 224.00.34; 0723 - 26.21.42
Zona: 1 Mai
Optiuni: accepta card, aer conditionat, business lunch menu, organizare petreceri private, parcare, salon trabuc, terasa, zona nefumatori
Orar: L-D: 06:00 - 24:00
Opera Nationala Bucuresti
Istoria spectacolului liric bucurestean oglindeste fidel evolutia societatii românesti din ultimele doua secole, integrata din ce în ce mai firesc civilizatiei europene. În acest sens, începuturile muzicii profesioniste din Principatele române coincid cu manifestarile de spectacol muzical, reprezentatiile de opera deschizând publicului orizonturi nebanuite, pe plan cultural si de cunoastere a capodoperelor muzicii. În epoca, teritoriul românesc este traversat de numeroase trupe straine care poposesc în marile orase, oferind spectacole cu repertoriu italian si german, înca de la sfârsitul secolului al XVIII-lea (la Bucuresti sustin reprezentatii trupele conduse de Livio Cinti, Eduard Kreibig, fratii Fourneaux, Th. Gofrey, prezentând opere de Adam, Auber, Boildieu, Halevy, Herold, Bellini). În 1843 se inaugureaza la Bucuresti primul Teatru italian, cu opera Norma de Bellini, urmata de Lucia din Lamermoor de Donizetti, Barbierul din Sevilla, Cenusereasa de Rossini. Trupa Henrietei Carl aduce la Bucuresti solisti invitati de la Milano, iar pentru un timp activeaza si trupa lirica sub conducerea renumitilor Giuseppe Villa si Giuseppe Brbieri, în timp ce elevii Scolii Filarmonice prezenta primul spectacol al Semiramidei de Rossini. Dupa 1850, în paralel cu Teatrul italian activeaza în stagiune si unele trupe lirice românesti, conduse de N. Luchian, Costache Caragiale, M. Millo. Chiar amintite sporadic, aceste stagiuni lirice formeaza un public capabil sa aprecieze titluri montate imediat dupa premierele absolute, purtând semnaturile unor Rossini, Bellini sau, dupa 1860, Verdi. Sunt conditiile profesionale care determina optiuni de cariera si lansarea vocilor românesti în lumea lirica. Se va putea vorbi deja despre nume care cunosc mari succese în teatrele epocii, devenind celebritati internationale precum: Euphrosyna Vlasto, “La Marcollini”, Cornelia Cretu-Höllösi (Budapesta), Rozalia Bodea (Rosa de Rude, Milano, Paris, Bergamo, Belin, Londra, Viena), continuâmd cu soprano si prima mare profesoara de canto Elena Teodorini, tenorul Grigore Gabrielescu, bas-baritonul Dimitrie Popovici-Bayreuth, tenorul Giovanni Dimitrescu, sopranele Margareta Iamandi “Nuovina”, Zina de Nori, artisti extrem de apreciati la Scala din Milano, Metropolitan din New York, Grand Opéra din Paris, dar si la Operele din Sankt Petersburg, Bayreuth sau Rio de Janeiro. Cea mai stralucita soprana a acelei pleiade poate fi considerata Haricleea Hartulary, pe care Saint-Saens o denumise “Darclée”. Interpreta a rolului Tosca în opera lui Puccini, compusa special pentru ea, Darclée era prietena apropiata cu Leoncavallo si adesea dublura Adelinei Patti.
Dupa 1870, în întreita sa calitate de compozitor, pedagog si dirijor, George Stephanescu a desfasurat, timp de câteva decenii, o activitate atât de importanta prin complexitatea ei, încât ramâne una dintre personalitatile cele mai marcante ale istoriei artei lirice românesti din secolul XIX. Pentru Stephanescu, opera trebuia sa reprezinte o institutie de culturalizare a poporului, o institutie pusa în serviciul progresului social. Vorbind despre adevarata menire a teatrului muzical, Stephanescu sublinia: “Teatrul este scoala si distractia poporului, iar nu a câtorva bogatasi”. Acesta este de altfel principalul domeniu în care se înscrie cu majuscule numele lui George Stephanescu printre ctitorii vietii muzicale românesti moderne, din perspectiva artei lirice. Dupa compania lirica înfiintata în anul 1892 de George Stephanescu, au urmat o seama de initiative menite a impune ideea Operei Române în viata culturala autohtona. Lansarea trupei lirice bucurestene la 8 mai 1885, cu opera Linda de Chamounix de Donizetti cântata în româneste, a fost un eveniment memorabil. Varietatea repertoriului reflecta ambitiile artistice ale sale si ale altor promotori. Repertoriul cuprindea operete si vodeviluri si cele mai iubite opere italiene si franceze ale unor compozitori de maxima popularitate precum Rossini, Donizetti, Bellini, Verdi, Gounod, Puccini, Wagner. Criticilor încurajatoare din presa li se adauga prezenta numerosilor invitati straini, care plasau pe traseul turneelor lor si scena bucuresteana: Adelina Patti, Mattia Battistini, Titto Ruffo, Gemma Bellincioni, Luiza Tetrazzini, Leo Slezak, Ernest van Dyck, Pauline Lucca, Yvonne de Tréville sau dirijori ca Felix von Weingartner. În primele decenii ale secolului XX, Bucurestii se puteau mândri cu o viata culturala activa în domeniul operei, printre artisti de seama ai epocii remarcându-se Florica Cristoforeanu, Elena Dragulinescu-Stinghe, Romulus Vrabiescu, Edgar Istratty, Enriquetta Rodrigo, George Folescu, D. Mihailescu-Toscani, A. Demetrescu de Silva, George Niculescu-Basu, Mircea Lazar, Jean Athanasiu. Vasile Rabega, Elena Roman, Alexandra Ferraru, Grigore Maggiari, Nectara de Flondor. Majoritatea celor citati sunt artisti care vor consturi în continuare stagiunile lirice nationale. Treptat, valoarea dovedita de asemenea cântareti, reuniti prentru spectacole în variate formule de moment, a convins impus necesitatea sustinerii înfiintarii unei Opere de stat. Ministrul Artelor si Cultelor, poetul Octavian Goga, el însusi sotul unei voci celebre în epoca, soprana Veturia Goga, supranumita “Privighetoarea Ardealului”, s-a implicat în solutionarea problemelor de definitivare a statutului Operei, care fiinta provizoriu sub forma Societatii Lirice Române “Opera”, condusa de Ion Nonna Otescu, sub patronajul M.S. Regina Maria. În 1921, Societatea “Opera” a primit fondurile necesare pentru a corespunde criteriilor de institutionalizare a unui teatru musical national, devenind OPERA ROMÂNA. Spectacolul inaugural a fost un eveniment remarcabil, premiera cu Lohengrin de Wagner montat de regizorul Adalbert Markowski, având la pupitrul ansamblului pe George Enescu. Generatie dupa generatie, scoala româneasca de canto a dezvaluit valori remarcabile, a caror evolutie ilustreaza deceniile ce au urmat. Exista în fapt o preluare de stafeta ce asigura unitatea istorica a artistilor apartinând primei scene lirice românesti. Dirijori de renume precum Umberto Pessione, Egizzio Massini, Jean Bobescu, Ionel Perlea, George Georgescu, Alfred Alessandrescu, Constantin Silvestri, Cornel Trailescu, Constantin Bugeanu, Mihai Brediceanu, Carol Litvin, Paul Popescu si, mai recent Adrian Morar, Iurie Florea, Vlad Conta, maestrii de cor Gheorghe Kulibin, Stelian Olariu; ,regizori, începând cu Adalbert Markowschi, Constantin Pavel, Panait Cottescu, Jean Rânzescu, George Teodorescu, Hero Lupescu. În ce priveste cântaretii, la cei deja amintiti se adauga Emilia Alessandrescu, Mihail Nasta, Romulus Vrabiescu, Grigore Teodorescu, Elena Ivony, Aurel Costescu-Duca, Cecilia Nasta-Cerchez, Maria Cojocareanu si Margareta Metaxa, toti contribuind la reputatia internationala a teatrului. În aceeasi perioada, artisti de marca din întreaga lume au cântat pe scena Operei, în timp ce alti cântareti români îsi faceau cunoscuta valoarea în cariere internationale: Traian Grozavescu, Florica Cristoforeanu, Maria Cebotari, Viorica Ursuleac, Dimitrie Onofrei, Stella Roman, Petre Munteanu. În dinamica generatiilor, au urmat multi alti artisti de faima, capabili a convinge publicul de fascinanta lume a spectacolelor lirice. Printre cei ce ilustraza a doua jumatate a secolului XX se pot aminti Petre Stefanescu-Goanga, Evantia Costinescu, Maria Snejina, Nicu Apostolescu, Dora Massini, Ioana Nicola, Valentina Cretoiu, Serban Tassian, Dinu Badescu, Nicolae Secareanu, Arta Florescu, Lucia Bercescu.
Dupa 1950, Opera a primit, în sfârsit, un sediu nou, menit a înlocui pe cel distrus de bombardamentele asupra Capitalei în timpul razboiului. Se ofereau astfel conditii sporite pentru a realiza productii lirice si coregrafice de prima importanta. Inaugurarea noii cladiri a Operetei a fost marcata de premiera, în 9 ianuarie 1954, cu Dama de pica de Ceaikovski, spectacol urmat si de premiera baletului Coppelia (10 ianuarie 1954), într-o productie semnata de maestrul coregraf Anton Romanowski. Fireste, a urmat o perioada de mare expansiune artistica, în repertoriu fiind cuprinse creatii românesti de certa valoare. Neîndoios, statutul teatrului liric se impunea în actualitate, artistii Operei participând la evenimentele culturale nationale, cei mai de seama fiind remarcati cu titlul de Artist Emerit sau Artist al Poporului.
De altfel, chiar dincolo de conditiile istorice ale momentului, interpretii români continua sa fie binecunoscuti peste hotare, multi dintre ei fiind detinatorii unor importante premii la Concursurile Internationale de Canto de la Toulouse, Geneva, s’Herzogenbosch, Montreal, Sofia, Rio de Janeiro, Moscova, Leipzig, München, Salzburg, Barcelona, Busseto etc. Astfel, depasind conditiile anterioare de promovare, Teatrul de opera si balet (denumire provizorie a operei bucurestene, dupa modelul sovietic) s-a impus ca o scena extrem de apreciata pe plan international, efectuând importante turnee la Paris, Moscova, Atena. Un mare eveniment al istoriei moderne este reprezentat de montarea capodoperei enesciene Oedipe, în cadrul primului Festival international “George Enescu” (1958). Aveau sa se afirme pe scenele cele mai mari ale lumii artisti ca Elena Cernei, Magda Ianculescu, Ion Buzea Viorica Cortez, Ileana Cotrubas, Octav Enigarescu, Arta Florescu, Nicolae Herlea, Dan Iordachescu, Marina Krilovici, Iolanda Marculescu, Victoria Bezetti, Valentin Teodorian, Cornel Stavru, Octavian Naghiu, Teodora Lucaciu, David Ohanesian, Zenaida Pally, Iulia Buciuceanu, Lella Cincu, Ion Pisso, Ladislau Konya, Maria Slatinaru Nistor, Ludovic Spiess, Eugenia Moldoveanu, Eduard Tumagean, Constantin Gabor, Vasile Martinoiu, Silvia Voinea (Metropolitan, Scala din Milano, Royal Opera „Covent Garden”, Opera din Paris, Bolsoi Teatr din Moscova, Stadt Oper din Berlin, Semperoper Dresda, Teatro Liceu din Barcelona, Teatro “La Fenice”).
Începând din perioada de dupa 1990, problemele politice au fost în mare parte înlocuite de cele de management. S-a continuat reluarea unor titluri în montari noi, iar echipa de interpreti a fost în continuare completata cu voci tinere, în pleiada cântaretilor de frunte din ultima perioada remarcându-se Felicia Filip, Mariana Colpos, Roxana Briban, Sorina Munteanu, Ecaterina Tutu, Oana Andra, Ionel Voineag, Sever Barnea, Iulia Isaev, Marius Brenciu, Robert Nagy, Mihaela Stanciu, Stefan Ignat, Iordache Basalic, precum si interpreti a caror cariera se desfasoara peste hotare, ca Ruxandra Donose, Elena Mosul, Adina Nitescu, Ruxandra Urdareanu, Alexandru Agache. Impactul asupra publicului este consolidat de seria artistilor plastici care au asigurat spectaculozitatea si efectul viziunilor regizorale – Paula Brâncoveanu, Elisabeta Benedek, Roland Laub, Viorica Petrovici, Adriana Urmuzescu, Catalin Ionescu Arbore. Recenta initiativa a deschiderii Studioului experimental “Ludovic Spiess”, condus de tânarul dirijor Tiberiu Soare, participarea la proiectul intereuropean promovat de Central & Eastern European Musiktheater (CEE), ca si Concursul pentru creatii românesti de opera se afla printre argumentele cele mai convingatoare ale ritmului actualitatii si mentalitatii de modernitate afirmata în istoria de doua secole a teatrului liric bucurestean.
